| 1 |
|
| Ştergător de funduri regale |
|
|
|
|
|
|
| Vrând parcă să ilustreze perfect citatul "Ce nu face omul pentru o bucată de pâine", englezii au inventat în trecut scârbavnica "meserie" a ştersului de funduri încoronate. Denumit oficial si pompos The Groom of Stool, individul respectiv era la origine un fost servitor excepţional, "ridicat în rang". Noua sa datorie la locul de muncă era aceea de “a curăţa anusul regal după defecare“. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 2 |
|
| PraÅŸtier |
|
|
|
|
|
|
| Praştierul era un soldat din Antichitate specializat în folosirea praştiilor de război. Atât de important era rolul său încât, spre exemplu, în armata romană, praştierii reprezentau un aspect esenţial al tacticii militare, deoarece praştia era mult mai eficientă (atât ca distanţă, cât şi ca pagube provocate inamicilor) decât săgeţile. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
| 3 |
|
| Clovn la înmormântări |
|
|
|
|
|
|
| Principala obligaţie de serviciu a clovnului funerar era aceea de a se îmbrăca la înmormântări cu hainele decedatului, a-i mima gesturile, mersul şi expresiile favorite şi a se maimuţări în jurul sicriului pentru a stârni râsul rudelor îndurerate. Vechii romanii credeau că un astfel de obicei va împăca spiritul mortului şi va readuce mult dorita veselie în lumea celor vii. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 4 |
|
| Organizator de orgii |
|
|
|
|
|
|
| Pe vremuri, oamenii priveau orgia ca pe o sărbătoare îndelung aşteptată, a cărei organizare trebuia să fie ireproşabilă. Planificatorul de orgii trebuia să depună eforturi considerabile pentru găsirea şi angajarea unor curtezane care, pe lângă faptul că era musai să arate cât mai bine conform standardelor vremii, trebuiau, în plus, să nu aibă nici urmă de boli venerice. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 5 |
|
| Cititor ÅŸi sculptor de blesteme |
|
|
|
|
|
|
| Pe vremuri, când nu exista hartia, blestemele lungi, întortocheate şi teribile, erau scrise pe bucăţi mari de plumb. Apoi, plăcile de plumb erau fixate, prin intemediul cuielor, în altarele sau pe pereţii templelor. Individul care se ocupa de bizara misiune trebuia să stea în fiecare zi în faţa templului şi să reţină cu sfinţenie toate plângerile şi blestemele clienţilor săi, care plăteau suma necesară transcrierii grozăviilor în plumbul moale. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 6 |
|
| Gymnasiarch – îngrijitor personal pentru atleţi |
|
|
|
|
|
|
| În perioada Greciei Antice, gymnastiarch-ul avea un program de lucru încărcat în fiecare zi. Gymnasiarch-ul trebuia să ungă cu ulei, să şteargă de transpiraţie şi murdărie, să maseze şi să scarpine atleţii după epuizantele lupte şi sesiuni de ridicat greutăti din gymnasium. Ocupaţia de gymnasiarch era considerată drept cea mai respectabilă îndeletnicire filantropică din oraşele-state greceşti. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 7 |
|
| Cărăuş de lectică |
|
|
|
|
|
|
| Cărăuşul de lectică era un sclav obligat să ridice şi să transporte femei de neam nobil sau, mai tarziu, chiar bărbaţi, în lectică. Era o slujbă dificilă, extrem de solicitantă din punct de vedere fizic şi periculoasă, care implica, deseori, urcatul şi coborâtul pe scări cu lectica pe umeri. Cărăuşii erau obligaţi să se îmbrace cu haine preţioase, împodobite cu numeroase ornamente (total neconcordante unei asemenea activităţi), pentru a evidenţia şi cu această ocazie luxul şi bogăţia stăpânilor. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 8 |
|
| Urinatores – scufundător cu vezică... slabă |
|
|
|
|
|
|
| Istoria ne aduce mărturii despre o tagmă demult dispărută, aceea a urinatorilor. Aceştia erau, la origine, scufundători la adâncime mare, în apele care scăldau oraşul Ostia. Scufundătorii se echipau cu un vas umplut cu aer şi ataşat la centură pentru a se alimenta în timpul plonjării în adâncuri; de asemenea, întotdeauna aveau legate greutăţi de plumb, pentru a ajunge cât mai repede la adâncimea dorită.
Sarcina lor principală era aceea de a căuta materiale rare de construcţii. Datorită faptului că scufundatul fără echipament modern provoaca o presiune imensă în zona abdomenului, aceşti temerari muncitori urinau în mod excesiv, mult mai mult decât ceilalţi oameni, de unde li s-a tras şi numele. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 9 |
|
| Stercorariul – colector de excremente |
|
|
|
|
|
|
| Roma Antică era celebră pentru sistemele sale complicate de canalizare; cu toate acestea, în ciuda metodelor avansate (pentru acea vreme) prin care se evacuau excrementele locuitorilor Cetăţii Eterne, mulţi romani nu aveau acces la ele deoarece fie locuiau pe colinele unde nu se putea face canalizare, fie erau prea săraci pentru a plăti serviciul sanitar. Într-o astfel de situaţie, soluţia venea sub forma lui stercorarius, primul “căcănar†patentat în istorie. Slujba acestuia era aceea de a bate de două ori pe zi la uşa cetăţenilor, cu scopul de a colecta într-o găleată mare, fecalele produse de aceştia în ziua respectivă. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 10 |
|
| Miner în minele de argint |
|
|
|
|
|
|
| în vremuri de mult apuse, argintul era mult mai preţuit decât în prezent, dar din nefericire nu existau unelte mecanizate care să faciliteze munca oamenilor. De aceea, minerii săpau direct cu târnăcoapele şi scoteau minereul amestecat cu pământ în saci. Afară, copii, care erau selectaţi în prealabil după criteriul mâinilor mici şi abile, erau puşi să scormonească mormanele de steril cu mâinile goale până găseau fragmentele infime de argint. În Antichitate, durata medie de viaţă pentru copiii puşi să muncescă în mine, era de doar 3 luni de zile de la începerea acestei activităţi. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
