Descriere |
Eminescu era puternic atras de cunoştinţele ştiinţifice ale timpului său. A studiat lucrari ale lui Arhimede, Galileo Galilei, Johannes Kepler, Isaac Newton, Bernoulli, Chales de Coulumb, Brown, Robert von Mayer, Hermsann von Helmholtz, Rudolf Clausius, s.a. si a folosit noţiunile studiate ca izvor al propriei creaţii.
|
by fw editor |
|
1 |
|
Principiul conservării materiei, din Mecanica |
|
|
|
|
|
Principiul conservării materiei, din Mecanica, pe care il considera o lege fundamentală a tuturor fenomenelor, precum si mitul vieţii de după moarte, se regasesc in poemul ,,Strigoii” ( 1876), o ilustrare lirică a două planuri ale cunoaşterii umane: cunoaşterea ştiinţifică şi cunoaşterea mitică. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2 |
|
Cunoştiinţele referitoare la câmpul fizic |
|
|
|
|
|
Cunoştiinţele referitoare la câmpul fizic, notiune din Electromagnetism, sunt relevate in versurile ,,Glossei’’, în care ideile de continuitate din fizică sunt extinse celor de continuitate a vieţii, a ideilor etc. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
3 |
|
Teoria entropiei din Termodinamica |
|
|
|
|
|
Teoria entropiei din Termodinamica este prezentată artistic in versurile ,,Scrisorii I” săgeata timpului, evocată prin evoluţia sistemului spre o stare de echilibru, este în perfect acord cu sensul principiului lui Clausius. Naşterea vieţii, guvernată de negentropie (entropie negativa) este subliniata in poemul ,,Amintiri’’. Ideea ireversibilităţii timpului apare şi în poeme ca ,,Revedere”, ,,Sonete”, ,,Glosă’’, ,,Cu mâne zilele-ti adaugi’’, ,,Luceafărul”. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|