Nici o era si nici o epoca nu s-au lipsit vreodata de poezie. Ca si iarba de leac, ea creste pretutindeni. . . printre scaeti, printre bolovani, printre pietrele de moara ale evenimentelor, printre sirmele ghimpate ale istoriei, chiar daca stapinii pamintului o declara indezirabila si o proscriu in cine stie ce lagare de concentrare ... Caci in ciuda credintei obstesti, si a celor ce-si atribuie rinduielile lumii, departe de a fi un lux, poezia e o trebuinta continua a sufletului omenesc, unul din acele principii fara de care, spre deosebire de vechile cosmogonii, universul n-ar putea exista ... (Perpessicius) |
|
|
-1 |
|
563 vizualizari |
|