| Obiectivitatea stiintifica a criticii literare este, intr-o mare masura, o iluzie organizata. Exista, in aceasta privinta, numai trepte catre o obiectivitate care nu poate fi atinsa, in mod practic, niciodata. si aceasta din cauza ca domeniul criticii literare (ca si acela, mai vast, al istoriei literare) nu este, nu poate fi dominat, determinat, condus de legi sigure de dezvoltare. Ce se poate stabili cu oarecare siguranta sint obisnuinte si traditii, de care criticul doritor si cultivator de adevar trebuie sa tina seama, tot asa cum el trebuie, pe cit se poate, sa se fereasca, in judecata operei literare, de prejudecati si de spiritul de partinire (deseori degenerat in sectarism), adica sa se sileasca sa urce cit mai mult din treptele de care am vorbit, fara sa creada cu tot dinadinsul ca poate atinge obiectivitatea stiintifica totala, adica sa-si ascunda in intregime inclinatiile, sa iasa din el insusi si sa fie un cintaritor impersonal al calitatilor si defectelor. (Alex. A. Phiiippide) |
 |
 |
| 0 |
 |
| 362 vizualizari |
|
