Orice om si orice entitate colectiva (neamurile si popoarele) traiesc de fapt doua feluri de vieti. Una mai adinca, originala, autohtona, caci se confunda cu insasi sufletul profund, cu sufletul etnic, as spune: cealalta, superficiala, imprumutata, traita la suprafata constiintei, oarecum periferica si straina eului adevarat. Fata de aceste doua feluri de a exista in prezent, avem si doua feluri de a trai in timp, adica avem doua traditii. De o parte este traditia vie, o traditie dinamica, creatoare si comprehensiva, corespunzatoare vietii adinei despre care vorbeam - si, pe de alta parte, ivita din zona „epidermica' a vietii, o traditie moarta, o traditie statica, sterila si neintelegatoare - un „tipic', ca s-o caracterizam cu un nume adecvat. Una e originala intotdeauna, fiindca porneste chiar din fundul sufletului nostru; alta, inchisa inovatiilor celor mai firesti, nu face decit sa prelungeasca, osifieind-o, o imitatie luata cindva de la straini. |
|
|
0 |
|
337 vizualizari |
|